BNR menține dobânda la 6,5%: economia se redresează, creditarea crește, inflația scade în T3
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința din 10 august 2026, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Decizia a fost luată în contextul unei economii care începe să își recapete dinamismul, în ciuda inflației persistente. BNR a păstrat, de asemenea, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare la 7,50% și rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50%, menținând astfel un echilibru între stimularea economiei și controlul inflației.
Un context economic complex, dar cu semnale de redresare
Datele analizate de banca centrală indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu trimestrul precedent. În primul trimestru, economia României a înregistrat o scădere de 1,2% în termeni anuali, după un avans de 0,2% în trimestrul al patrulea din 2025. Consumul gospodăriilor a continuat să se contracte, iar ritmul de creștere al investițiilor a încetinit, chiar dacă acestea au rămas un punct de susținere al economiei.
BNR apreciază că datele mai recente indică o îmbunătățire modestă a activității economice în trimestrul al doilea, ceea ce poate marca începutul unei stabilizări după slăbirea consemnată la începutul anului. Unul dintre cele mai clare semnale din piața financiară este evoluția creditării. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a ajuns la 7,7% în luna mai, de la 7,1% în martie. Creșterea a fost susținută în special de componenta în valută, în timp ce ritmul creditării în lei a fost mai temperat.
Ponderea creditelor în lei în totalul creditului acordat sectorului privat a coborât la 66,9% în mai, de la 67,8% în martie, potrivit datelor analizate de BNR. Evoluția arată că, în pofida costului ridicat al banilor, finanțarea bancară continuă să fie utilizată atât de populație, cât și de companii. Totuși, aceste date nu înseamnă că împrumuturile s-au ieftinit: dobânda de politică monetară a rămas neschimbată, iar costurile efective ale creditelor depind de tipul de împrumut și de indicii de referință utilizați.
Problema principală pentru politica monetară rămâne inflația. Rata anuală a inflației a ajuns la 10,42% în iunie 2026, după 10,85% în mai. Scăderea este încă redusă, iar nivelul prețurilor rămâne mult peste ținta de inflație a BNR. Banca centrală anticipează însă o scădere mai importantă a inflației în trimestrul al treilea. În analiza prezentată în luna iulie, BNR estima că rata anuală a inflației va începe să coboare odată cu epuizarea efectelor directe generate de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.
Menținerea ratei la 6,50% reflectă prudența băncii centrale într-un moment în care inflația este încă foarte ridicată, iar economia este fragilă. BNR indică în continuare riscuri importante provenite din evoluția politicii fiscale și din procesul de consolidare bugetară. Orice modificare a taxelor, a cheltuielilor publice sau a veniturilor poate influența atât cererea internă, cât și evoluția prețurilor. La acestea se adaugă riscurile externe, în special cele legate de conflictul din Orientul Mijlociu și de evoluția prețurilor la energie. Banca centrală avertizează că asemenea șocuri pot afecta puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor, activitatea companiilor și costurile de finanțare.
BNR consideră, de asemenea, importantă absorbția fondurilor europene, în special a celor din PNRR, pentru compensarea efectelor restrictive ale consolidării bugetare și pentru susținerea investițiilor. Diferența față de celelalte economii importante din Europa Centrală și de Est este vizibilă. În România, rata de politică monetară este de 6,50%. În Ungaria, rata de bază a fost redusă la 5,75% în iulie 2026, în timp ce în Cehia rata repo la două săptămâni este de 3,75%. Polonia a coborât, la rândul său, rata de politică monetară la 3,75%.
Prin urmare, România are în prezent cel mai ridicat nivel al dobânzii-cheie dintre aceste patru economii regionale. Diferența reflectă în principal persistența inflației în România și nevoia BNR de a menține condiții monetare restrictive pentru a limita presiunile asupra prețurilor. Pentru cei care au deja credite, menținerea dobânzii-cheie nu aduce, în sine, o reducere imediată a ratelor. O eventuală ieftinire a finanțării depinde de evoluția indicilor de referință și de structura fiecărui credit.
Pentru companii, dobânzile ridicate mențin costul finanțării la un nivel important, chiar dacă accesul la creditare continuă să crească. În același timp, faptul că dinamica anuală a creditului privat a urcat la 7,7% arată că firmele și populația continuă să utilizeze finanțarea bancară. Pentru economisitori, dobânzile ridicate mențin atractivitatea relativă a depozitelor și a instrumentelor de economisire în lei. Efectul real depinde însă de diferența dintre dobânda obținută și inflație.
Decizia din 10 august nu schimbă direcția politicii monetare, ci prelungește perioada de așteptare. BNR mizează pe scăderea inflației în trimestrul al treilea și pe o stabilizare graduală a economiei, dar evită să reducă dobânda înainte ca această evoluție să fie confirmată de date. Tabloul rămâne, astfel, unul mixt: economia dă semne de stabilizare, creditarea privată își accelerează ritmul, iar inflația a început să coboare ușor după vârful din mai. În același timp, nivelul prețurilor rămâne ridicat, iar riscurile fiscale și externe limitează spațiul de manevră al băncii centrale.
Pentru moment, mesajul BNR este unul de prudență: dobânda rămâne la 6,50%, iar o eventuală relaxare monetară va depinde de confirmarea unei scăderi sustenabile a inflației și de evoluția riscurilor care afectează economia. Brand Media Production organizează, marți, 24 octombrie, cea de-a opta ediție SMART ROMÂNIA – Educație în Business, la Hotel Univers. După reacția de ieri a companiei Tabogo Properties, controlată de Michael Topolinski, la adresa rezultatelor licitației soldată cu vânzarea platformei fabricii. Românii pot investi, începând de luni, în noi titluri de stat Tezaur, cu maturități de 1, 3 și 5 ani. Volumul primelor brute subscrise pe segmentul RCA a însumat aproape 2,5 miliarde de lei în primul trimestru al acestui an.
Jack Monroe
