Creditorii au primit 10,7 miliarde în plus, bugetarii mai puțin. Pentru cine lucrează, de fapt, bugetul țării?

Două rânduri din nota Ministerului Finanțelor despre primele nouă luni ale anului spun aproape tot despre cum se împart banii publici în România anului 2026. Primul: cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde mai mult decât anul trecut. Al doilea: cheltuielile de personal au fost de 122,14 miliarde de lei, cu 4,54 miliarde mai puțin.
Pe scurt, creditorii statului au primit mai mult, iar oamenii care lucrează pentru stat au primit mai puțin.
Cine câștigă și cine pierde
Creșterea dobânzilor este de aproape 27% într-un singur an. Suma în plus, 10,69 miliarde de lei, este de peste două ori mai mare decât reducerea făcută la salariile din sectorul public. Cu alte cuvinte, tot ce s-a tăiat din sporurile și salariile bugetarilor, și încă o dată pe atât, a plecat spre cei care au împrumutat statul român.
Între timp, prețurile au crescut cu 6,6% într-un an, potrivit Institutului Național de Statistică. Când suma totală a salariilor de la stat scade în lei cu 3,6%, iar totul se scumpește cu 6,6%, pierderea reală de putere de cumpărare ajunge la aproape 10%.
„Disciplina” cu bani de la populație
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat rezultatul ca pe o reușită: deficitul a scăzut cu aproape 24 de miliarde de lei. Pe lângă tăierile de salarii, banii au venit însă în principal din TVA-ul mărit, care a adus circa 23,5 miliarde de lei în plus, plătiți de români la casă. Iar aproape jumătate din câștig s-a dus imediat pe dobânzile în plus.
De ce cresc dobânzile
Pentru că datoria a crescut. În iulie, datoria guvernamentală a trecut de 1.205 miliarde de lei, 60,4% din economie, iar 55% din ea este în euro și dolari, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Iar pentru că a trecut de 60%, legea obligă statul să nu mai crească cheltuielile cu salariile și asistența socială.
Datoria strânsă în ani de cheltuieli fără acoperire se plătește acum de două ori: de oameni, prin salarii și pensii înghețate, și de toată țara, prin dobânzi care pleacă în afara ei. Despre a doua parte, comunicatul oficial n-a avut nimic de spus.