Copilul scapă mâncarea pe jos, o ia și o bagă în gură. Se poate îmbolnăvi?

0
Copilul scapă mâncarea pe jos, o ia și o bagă în gură. Se poate îmbolnăvi?

Adaugă Fifa.ro ca sursă preferată în Google

Copiii au tendința de a găsi pe podea obiecte care nu ar trebui să ajungă în gură, cum ar fi resturi de mâncare, firimituri sau alte elemente. Multe persoane, atât copiii, cât și adulții, recurg la regula celor cinci secunde, conform căreia un aliment este considerat sigur dacă este ridicat de pe podea în mai puțin de cinci secunde. În 2016, cercetătorii Robyn C. Miranda și Donald W. Schaffner de la Universitatea Rutgers au realizat un studiu pentru a verifica dacă această regulă are vreun fundament științific.

Studiul a arătat că regula celor cinci secunde nu este un interval sigur

În cadrul experimentului, au folosit patru tipuri de alimente (pepene verde, pâine simplă, pâine cu unt și bomboane gumate) și patru tipuri de suprafețe (gresie, lemn, covor și oțel inoxidabil). Alimentele au fost puse în contact cu suprafețele contaminate pentru intervale de timp diferite: mai puțin de o secundă, cinci secunde, 30 de secunde și cinci minute. Au fost realizate în total 2.560 de măsurători, analizând cantitatea de bacterii transferată de pe fiecare suprafață pe aliment.

Rezultatele au arătat că transferul bacterian poate avea loc în mai puțin de o secundă, ceea ce înseamnă că cele cinci secunde nu reprezintă un interval de siguranță. Durata contactului a influențat cantitatea de bacterii transferate, dar nu a fost singurul factor important. Tipul alimentului și materialul suprafeței au avut, uneori, un impact mai mare decât numărul secundelor. De exemplu, pepenele verde a favorizat cel mai mult transferul bacterian, în anumite condiții fiind preluate până la aproximativ 97% dintre bacteriile aflate pe suprafața testată. Transferul bacterian către bomboanele gumate a fost, în general, mai redus.

Diferența dintre alimentele umede și cele uscate a fost un alt factor important. Când umiditatea este crescută, transferul bacteriilor se face mai repede. Pentru părinții cu copii aflați în etapa diversificării, informația este relevantă, deoarece multe dintre alimentele oferite bebelușilor (banane, avocado, fructe moi sau legume gătite) au tocmai această caracteristică. Totuși, nu toate alimentele se contaminează în același fel. Nici materialul pe care au căzut nu oferă o garanție. În experiment, covorul a avut uneori rate de transfer bacterian mai mici decât gresia sau oțelul inoxidabil. Rezultatul nu demonstrează că mâncarea recuperată de pe covor este mai sigură, deoarece acesta poate reține praf, păr de animale și alte impurități.

Vezi si:  Jucarii interactive si plusuri interactive

Curățenia și riscurile legate de alimentele puse pe podea

Studiul a măsurat contaminarea alimentelor, nu riscul concret ca un copil să se îmbolnăvească după ce le consumă. Prezența unor bacterii nu provoacă obligatoriu o infecție. Contează despre ce microorganisme este vorba, în ce cantitate au fost ingerate și cât de vulnerabil este organismul celui care le consumă. Prin urmare, cercetarea nu spune că orice firimitură ridicată de pe jos și introdusă în gură duce la îmbolnăvire, ci că nu putem considera un aliment sigur numai pentru că l-am recuperat repede de pe podea.

Curățenia reduce numărul microorganismelor de pe suprafețe, dar nu transformă pardoseala într-un loc potrivit pentru servirea alimentelor. Pe podea ajung particule aduse de încălțăminte, praf, resturi de la mesele anterioare și microorganisme transferate de pe diverse obiecte. În familiile cu animale de companie, trebuie luate în calcul și particulele aduse de acestea din exterior. Există și o situație la care părinții se gândesc mai rar: podeaua proaspăt spălată cu detergent sau dezinfectant. Dacă alimentul cade pe o suprafață încă umedă ori pe care au rămas reziduuri ale produselor de curățenie, problema nu mai este doar contaminarea bacteriană, ci și posibilul contact cu substanțele chimice.

Spălarea alimentului nu garantează îndepărtarea microorganismelor care au ajuns pe suprafața lui. Pentru alimentele gata de consum, mai ales când sunt destinate bebelușilor, varianta prudentă este înlocuirea lor. Nu pentru că orice contact cu podeaua ar provoca o îmbolnăvire, ci pentru că nu există o metodă simplă prin care să verificăm dacă alimentul respectiv poate fi folosit fără riscuri.

Expunerea la microorganismele din mediu poate influența dezvoltarea sistemului imunitar, dar nu trebuie confundată cu ingerarea unor agenți patogeni care pot provoca infecții digestive. Nu toate microorganismele au același rol, iar contactul cu bacteriile din natură nu este echivalent cu ingerarea unor bacterii provenite din alimente alterate sau de pe suprafețe contaminate. Potrivit CDC, în majoritatea situațiilor, curățarea obișnuită a suprafețelor cu apă și detergent este suficientă pentru îndepărtarea majorității microorganismelor, iar dezinfectarea este necesară mai ales în anumite situații, cum ar fi prezența unei persoane bolnave în locuință.

Vezi si:  Despre jucariile educationale pentru bebelusi

Copiii sub cinci ani sunt mai vulnerabili la anumite infecții alimentare. Consecințele unei infecții digestive pot fi mai serioase decât la adulți. Diareea și vărsăturile pot provoca pierderi importante de lichide, iar deshidratarea se poate instala mai repede, mai ales la sugari. Simptomele unei toxiinfecții alimentare pot include greață, vărsături, diaree, dureri abdominale și febră. Ele nu apar obligatoriu imediat după consumul alimentului contaminat. În funcție de microorganismul implicat, pot trece câteva ore sau chiar mai multe zile până la primele manifestări.

La sugari, părinții trebuie să fie atenți în special la reducerea numărului de scutece ude, uscăciunea gurii, lipsa lacrimilor la plâns, somnolența neobișnuită și refuzul alimentației. Scaunele cu sânge, vărsăturile repetate, imposibilitatea de a păstra lichidele și semnele de deshidratare necesită evaluare medicală promptă. Febra de 38°C sau mai mare la un sugar sub trei luni trebuie evaluată urgent.

În cazul copiilor foarte mici, este prudent ca părinții să ceară sfatul pediatrului încă de la apariția simptomelor digestive, fără să aștepte agravarea lor. Dacă există suspiciunea că alimentul a intrat în contact cu detergent, dezinfectant, pesticide sau alte substanțe toxice, trebuie solicitat imediat sfat medical, chiar dacă simptomele nu au apărut. În cazul unei posibile intoxicații grave sau al unor manifestări severe, se apelează 112.

Un alt pericol important este cel de înec. Alimentele rotunde, tari, lipicioase sau dificil de mestecat pot bloca căile respiratorii ale copiilor mici. Printre exemple se numără strugurii întregi, roșiile cherry netăiate corespunzător, nucile, semințele, popcornul și bucățile mari de carne sau brânză. Alimentele trebuie pregătite în funcție de vârsta și dezvoltarea copilului, iar mesele trebuie să se desfășoare sub supravegherea unui adult, cu micuțul așezat în poziție verticală. Pericolul crește atunci când copilul mănâncă în timp ce merge de-a bușilea, aleargă, râde sau se joacă.

Dacă micuțul nu poate respira, nu poate plânge sau tuși eficient, este posibil să existe o obstrucție severă a căilor respiratorii. În această situație trebuie apelat imediat 112 și aplicate manevrele de prim ajutor corespunzătoare vârstei. Nu se încearcă scoaterea alimentului cu degetele dacă acesta nu este vizibil, deoarece poate fi împins mai adânc. Pentru părinții copiilor mici, un curs de prim ajutor pediatric poate fi deosebit de util, mai ales în perioada în care începe diversificarea și copilul explorează tot mai mult mediul.

Vezi si:  Alegerea articolelor vestimentare pentru bebelusi

Odată ce bebelușul începe să se deplaseze singur, părinții descoperă că nu mai este suficient să curețe doar masa și scaunul de hrănire. Copilul petrece mult timp la nivelul podelei, atinge obiecte, se sprijină în mâini și apoi își duce degetele la gură. Acest comportament este normal și nu poate fi eliminat prin interdicții permanente. Mai utilă este organizarea unui mediu în care explorarea să fie cât mai sigură.

Curățarea regulată a podelelor, îndepărtarea resturilor alimentare după mese și spălarea jucăriilor atunci când se murdăresc sunt măsuri rezonabile. Nu este necesară dezinfectarea continuă a întregii locuințe, dar produsele de curățenie trebuie folosite conform instrucțiunilor și depozitate în locuri inaccesibile copiilor.

Dacă există frați mai mari, este important ca gustările lor să nu fie lăsate în locurile unde se joacă bebelușul. O alună, o bomboană sau o bucată de popcorn scăpată pe covor poate reprezenta un pericol. Aceeași atenție trebuie acordată obiectelor mici, precum monedele, bateriile tip pastilă sau piesele de jucărie, care trebuie ținute complet în afara accesului copilului.

În familiile cu animale de companie, zonele în care acestea mănâncă, litiera și obiectele lor ar trebui separate, pe cât posibil, de spațiile în care bebelușul se joacă și își consumă gustările. Spălatul mâinilor înainte de pregătirea alimentelor și după contactul cu surse evidente de murdărie rămâne una dintre cele mai simple măsuri de prevenire a infecțiilor.

Catalin Barbu

Despre autor

Catalin Barbu scrie pentru familie: cum stimulezi inteligența copilului, unde își duc vedetele copiii în vacanță, manualele care întârzie la început de an. Și festivaluri pentru weekendurile în care vrei să ieși din casă.

Afla totul de pe https://rasedecaini.ro/ despre patrupedul tau de acasa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *