Ziua hainelor negre în școli. Protest față de uniforma obligatorie
Într-o zi de toamnă, în curțile școlilor din toată țara, elevii au ales să poarte haine negre ca semn de protest împotriva proiectului de lege care ar introduce uniforma școlară obligatorie. Luni, 28 septembrie, elevii au venit în școli îmbrăcați în negru, un simbol al nemulțumirii față de o decizie care, în opinia lor, nu are în vedere realitățile educației din România. Acțiunea a fost inițiată de Consiliul Național al Elevilor (CNE), iar participarea a fost voluntară, dar cu un mesaj clar: „Educația nu se repară la croitorie”.
Protestul a avut loc în zeci de școli, cu participare activă din mai multe județe
Inițiativa a fost susținută de elevii din București, Mehedinți, Timiș, Arad, Vrancea, Teleorman, Sibiu, Suceava, Gorj și Dâmbovița, unde s-au organizat manifestații în curțile școlilor și pe holurile liceelor. Elevii au ales să poarte haine negre, dar și alte articole vestimentare de această culoare, într-un semn de solidaritate față de ideea că uniforma nu este o soluție la problemele educației. În unele școli, grupuri de elevi au purtat tricoți negri, hanorace, sau chiar ținute complet negre, un semn de respingere față de proiectul de lege care ar introduce uniforma școlară obligatorie.
Teodora, elevă la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din București, a explicat că una dintre principalele nemulțumiri ale elevilor este modul în care a fost realizat proiectul de lege. În opinia ei, faptul că reprezentanții elevilor nu au fost chemați la dezbateri arată că vocea elevilor nu contează, chiar dacă decizia îi vizează în mod direct. Pentru ea, hainele sunt o formă de exprimare a personalității, iar obligativitatea unei ținute standard nu e altceva decât o limitare a libertății. „Mi se pare că sistemul educațional românesc are multe alte aspecte de schimbat înainte de a se pune problema introducerii uniformelor”, a spus Teodora.
Unul dintre argumentele invocate de inițiatorii legii este acela că purtarea uniformelor ar reduce diferențele economice vizibile între elevi și, implicit, situațiile de bullying asociate hainelor sau statutului financiar al familiei. Teodora consideră însă că o uniformă nu poate elimina aceste diferențe. „Accesoriile pe care o să le purtăm pe lângă uniformă tot vor arăta dacă cineva are mai mulți bani. Deci copiii se vor simți oricum diferiți. Dacă ai uniformă și Jordan în picioare, Iphone Pro Max în mână și geantă Gucci pe umăr, nu se rezolvă nimic”, a spus eleva.
Și Ana Maria, de la Colegiul Național „Ion Neculce” din Capitală, este de acord cu Teodora. „Până la uniforme, școala ar trebui să ne ofere manuale, să nu mai nevoiți să împărțim patru copii o carte. Ne trebuie bănci ca lumea, să nu mai stăm la liceu în scaune de copii de clasa pregătitoare. Toți avem toți dureri de spate. Ne-ar trebui profesori care vin la ore”, a spus Ana Maria.
Profesoara de limba engleză Lăcrămioara Bozieru, de la Colegiul Economic „A.D. Xenopol” din București, a povestit pe Facebook cum o elevă a fost descălțată de doi colegi pentru a verifica dacă încălțămintea ei era originală. Pentru profesoară, cazul este relevant tocmai pentru că arată cum diferențele dintre copii pot deveni criterii de comparație chiar și atunci când hainele sunt identice. „Cheia combaterii bullyingului nu e în buzunarul uniformei, ci în educație”, a scris aceasta.
Printre profesorii care au reacționat la proiect se numără Silvia Mușătoiu, profesoară de matematică la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București. Ea spune că nu și-a imaginat că, după 1990, Parlamentul va vota din nou introducerea uniformei obligatorii. Consideră că simbolurile școlii au mai multă valoare atunci când sunt asumate voluntar de elevi. Profesoara a povestit că, în 2023, le-a oferit absolvenților săi tricouri în culoarea școlii, cu stema acesteia, iar elevii le-au purtat cu mândrie. „Însemnele școlii mi s-au părut totdeauna recompense, nu mijloace de coerciție”, a transmis Silvia Mușătoiu.
Protestul nu este doar despre haine, ci despre dreptul de a fi auziți și participați
Mesajul ales de Consiliul Național al Elevilor pentru protestul din 28 septembrie este „Educația nu se repară la croitorie”. Organizația susține că s-a opus proiectului încă de la început. Reclamă faptul că elevii nu au fost consultați suficient în procesul de elaborare și dezbatere a măsurii. Pentru reprezentanții elevilor, protestul nu este doar despre dreptul de a purta blugi, hanorace sau adidași la școală, ci și despre participarea elevilor la deciziile care îi privesc.
Organizația Salvați Copiii s-a solidarizat cu CNE și cu elevii care au participat la protest și a atras atenția că România are probleme mai importante legate de accesul la educație, sărăcie și excluziune socială. „Dacă uniforma este răspunsul, atunci întrebarea este greșită”, a transmis organizația. Salvați Copiii subliniază că o ținută identică nu poate rezolva analfabetismul funcțional, bullyingul sau diferențele mari dintre școlile din România.
Protestul are loc într-un moment în care proiectul privind uniformele obligatorii a trecut deja de Senat. Zilele următoare va fi dezbătut și votat în Camera Deputaților, forul decizional. Potrivit formei adoptate de Senat, uniforma ar urma să fie stabilită la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin regulamentul propriu. Proiectul prevede și forme de sprijin pentru elevii proveniți din familii cu venituri reduse.
Catalin Barbu
