Internationalizarea legii, democratiei si cresterea rolului institutiilor internationale

In contextul in care numarul statelor independente a crescut mult dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, era nevoie de norme comune care sa reglementeze procedurile si activitatile care erau desfasurau in afara granitelor unui stat. Acesta a fost motivul initierii unui proces de internationalizare a dreptului.

Reglementarile internationale a caror expresie concreta se gasea in institutii cum ar fi Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Organizatia Mondiala a Comertului, dar si in tratatele internationale cu referire la diferite domenii, fixeaza in anumite limite suveranitatea statelor nationale. Acest proces se realizeaza cu acordul statelor in cauza, deoarece au loc numai dupa ce statele accepta reglementarile incluse de un anume tratat si dupa ce sunt ratificate de Parlament.

Democratizarea reprezinta un proces care a avut loc si datorita inovatiilor tehnologice tot mai perfectionate in ultima vreme. Putem exemplifica aici cu noul domeniu al Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor (Information and Communicaiion Technology – ICT). In prezent masurile nedemocratice luate in anumite tari se pot viziona la nivel mondial, fapt ce impiedica cooperarea economica a acestor state cu statele democratice indignate de pozitia acestora. Avand in vedere ca informatia circula cu o viteza uluitoare, faptele nedemocratice ale tarilor nedemocratice sunt rapid cunoscute chiar de cetatenii acestor tari, acesta fiind unul dintre motivele ce stau la baza prabusirii a tot mai multe regimuri dictatoriale.

Globalizarea vietii economice mareste necesitatea unui drept civil international: de exemplu, arbitrajul si standardele internationale. Dreptul civil international tinde sa se limiteze la relatiile pur economice. Subiecte cum ar fi securitatea, echitatea si ecologia sunt considerate a fi indatoriri principale ale statelor nationale. Reglementarile sunt implementate de statele nationale, dar si de instantele inter- si supranationale, tribunale si organizatii. Dezvoltarea suveranitatii oamenilor, a unui sistem mondial de democratie care include toata omenirea, devine vizibila, de asemenea, in cresterea ponderii organizatiilor internationale cum ar fi NATO, Organizatia Mondiala a Comertului, Comisiile ONU, etc. precum si in tendinta reorganizarii regionale: Uniunea Europeana, Acordul Nord-American de Comer? Liber (North American Free Trade Agreement –NAFTA), Asocia?ia Na?iunilor din Sud-Estul Asiei (The Association of Southeast Asian Nations – ASEAN) etc.

Vezi si: Ce taxe suplimentare percep birourile de traduceri sau traducatorii autorizati independenti?

Sistemul de guvernare comun statelor nationale si al organizatiilor internationale are si anumite deficiente. Constatand ca sistemele interstatale au un deficit de securitate, social, ecologic si democratic, analistii in domeniu isi exprima temerile in legatura cu dezvoltarea democratiei si sistemului interstatal intr-o lume in curs de globalizare in contextual in care sistemul interstatal nu ofera pe deplin posibilitate de guvernare pentru a realiza valorile si calitatea vietii in lumea globalizata.

In practica teoretica se gasesc si urmatoarele modele alternative de guvernare.

– Renasterea lui Adam Smith. Se poate interpreta astfel: „ai incredere in piata, iar statele si celelalte institutii politice sa o tulbure cat mai putin posibil”;

– Fragmentare – in aceasta viziune, statele se vor intoarce, in cele din urma, la ceea ce le preocupa pe plan national;

– Globalizarea – nu va avea succes pentru ca vor izbucni conflicte economice, culturale si/sau politice.

– Pax americana – reteaua haotica de guvernare mondiala actuala va fi structurata de hegemonia SUA. Problemele vor fi rezolvate in modul american, sub conducere americana

– Coordonarea globala – in acest model, statele, institutiile regionale si organizatiile interguvernamentale (IGO) joaca fiecare un rol. In cadrul acestui sistem, guvernele nationale fiinteaza alaturi de institutiile de guvernare regionale si alaturi de globala ONU.